MANASTIREA MOLDOVITA

In satul sucevean Vatra Moldovitei, la aproximativ 15 km de comuna Vama, ziduri puternice, inalte de 6 metri, adapostesc in incinta lor unul din cele mai stralucitoare monumente de arta ale plaiurilor moldovene - Biserica Moldovita. A fost ridicata in anul 1532 din porunca lui Petru Rares, voievod viteaz, dar si mare iubitor de cultura, de frumos. Toate constructiile din vremea sa au continuat stilul arhitectonic moldovenesc din vremea tatalui sau, nebiruitul Stefan.

La cinci ani dupa ce a fost ridicata, biserica Moldovita, remarcabila pana atunci prin eleganta liniilor arhitecturale, isi va spori frumusetea si prin pictura interioara si exterioara. Culorile, nuantele, ca şi compozitiile picturii exterioare de la Moldovita nu sunt cu nimic mai prejos decat cele ale binecunoscutului Voronet.

Manastirea Moldovita este un asezamant de maici, cu hramul Buna Vestire. Inconjurata de Obcinile Mari, lacasul se bucura de vecinatati deosebite, numai bune pentru cei care prefera viata la cort sau vor sa se bucure de natura si de liniste.

Dupa ce vizitati incinta manastirii, foarte bine intretinuta de maicute, puteti merge la interior, unde picturi foarte frumoase asteapta sa fie descoperite. Cereti maicilor sa va fie ghid si veti afla multe lucruri nestiute despre Manastirea Moldovita. Nu uitati sa vizitati si muzeul, a carui principala atractie este un mar de aur. Nu va spunem de unde este si cum a ajuns acolo, ci va lasam sa mergeti singuri si sa descoperiti.

Tot in muzeu sunt expuse piese de broderie, sculptura in lemn (jiltul ctitoricesc a lui Petre Rares, mobilier bisericesc de secol XVII), icoane, carti bisericesti, ceramica decorativa si piese arhitectonice din lut ars, descoperite in timpul sapaturilor arheologice.

Cat despre cazare, agroturismul e in floare. Gasiti la tot pasul pensiuni, de doua sau trei margarete, ba chiar si cateva moteluri. Desi preturile sunt aproximativ aceleasi (pentru mai multe zile se pot negocia) subsemnatul va recomanda sa incercati la o casa de om gospodar, ca sa gustati din bucatele specifice zonei. Iar daca omul cu pricina va poate duce si la o stana, cu atat mai bine, mai ales ca nu trebuie sa ratati ocazia de a manca balmos (cas dulce amestecat cu putina faina si fiert in lapte de oaie).

Din Vatra Moldovitei ajungeti foarte usor la Sucevita, unde o alta celebra manastire asteapta sa fie vizitata.

MANASTIREA DINTR-UN LEMN

Nu departe de municipiul Ramnicu Valcea (26 Km), in comuna Francesti, ascunsa si pazita de stejari seculari aidoma celui din care a fost zamislita, se afla Manastirea Dintr-un Lemn.

Legenda lacasului e simpla. Pe acelasi loc de astazi isi avea stana un cioban. Cum se intampla in povesti, intr-o noapte i se infatiseaza in vis Maica Domnului care-i porunceste sa taie numaidecat stejarul batran din dosul stanii. Ciobanasul nostru, speriat ca i s-ar putea intampla ceva daca nu executa porunca, dobori arborele, iar in mijlocul sau gasi o icoana pe care o duse in biserica satului. Dar noaptea urmatoare aceeaşi Maica Domnului i se arata in vis care-i porunceste: „Dorinta mea este ca tu sa ridici, pentru mine, o manastire din acest stejar”. Atunci, ciobanul ajutat de tovarasii sai a construit o bisericuta de lemn, pe radacina stejarului fiind zidit altarul.

Este lucrata din barne groase incheiate in „coada de randunica”. Are forma dreptunghiulara, cu o lungime totala de 13 metri, latime de 5,5 metri si inalta de 4 metri. La exterior este inconjurata de un brau in torsada, sapat in grosimea lemnului, cu un pridvor deschis, fara turla.

In jurul bisericutei de lemn, voievodul-ctitor Matei Basarab (1632-1654) a ridicat Biserica Mare, din piatra. Aici este pastrata cu multa sfintenie icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, de care se leaga infiintarea acestui asezamant monahal. Ea constituie odorul cel mai de pret al Manastirii Dintr-un Lemn si a fost lucrata inainte de anul 1453, la Bizant sau Constantinopol.

Puterea iconitei este de necontestat. Unii semeni de-ai nostri s-au vindecat de boli cumplite in fata carora medicina devenise neputincioasa, altii au redescoperit bucuria si alinarea sufletească de care aveau nevoie pentru a continua lupta cu greutatile vietii.

In comparatie cu numeroasele edificii religioase ridicate de Stefan cel Mare in Moldova sau Neagoe Basarab si Constantin Brincoveanu in Muntenia, bisericile si manastirile mostenite de la Matei Basarab sunt mai simple, stilul lor e mai apropiat de cel popular, mai usor de inteles.

Declarata monument istoric de secol XVII, Manastirea Dintr-un Lemn este, in acelasi timp, loc de rugaciune pentru marinari si aviatori.
In apropiere se afla doua binecunoscute manastiri ce asteapta a fi vizitate: Surpatele si Govora, dar despre ele vom vorbi cu alta ocazie.

VIZITATI MUZEUL MANASTIRII DRAGOMIRNA!

Amplasata intr-un cadru natural mirific in satul Dragomiresti din judetul Suceava, si avand aspectul unei cetati medievale, manastirea Dragomirna este unul dintre cele mai cunoscute asezaminte monahale din tara noastra.

Biserica Mare, cu hramul „Pogorarea Duhului Sfant”, a fost zidita in anii 1608-1609 de mitropolitul Anastasie Crimca, dupa ce, tot el, ridicase in 1602 Biserica Mica.

Crimca a copilarit pe dealurile verzi, cu perspective pana departe, in orizont, ale Sucevei, de unde era originar. Cunostea pictura vechilor manastiri ale lui Stefan cel Mare, cunostea legendele populare locale. Fost ostean, el fusese rasplatit pentru curajul sau, in lupta impotriva cazacilor, de domnitorul Petru Schiopul, primind in dar satul Dragomiresti.

Devenit mitropolit al Moldovei (15 iulie 1608), ajutat de alti oameni iubitori de frumos ca logofatul carturar Lupu Stroici si vistiernicul Simion Stroici, daruieste satului aceasta podoaba arhitecturala.
Ingustă ca o arca, inalta si zvelta, sobra si monumentala in acelasi timp biserica mare impresioneaza prin contrastul dintre masivitatea zidurilor si broderia in piatra a turlei.

In anul 1627, domnitorul Miron Barnovski construieste turnul de piatra cu clopotnita. Zidurile groase care inconjoara asezamantul monahal n-au putut impiedica jafurile comise de cazacii lui Timus Hmelnitki in 1653 si nici pe cele ale tatarilor in 1758. Cronicile vremii scriau astfel despre incursiunea cazacilor: „au luat toate averile, vesmintele, odoarele cele sfinte ale manastirii... nu ca crestini, ce mai rau ca paganii s-au purtat”. Fresca bizantina se mai pastreaza doar in naos si altar.

Aceasta manastire de maici adaposteste astazi un muzeu cu colectii de arta veche, broderii, cruci sculptate, diferite obiecte de cult. Printre comorile de arta trebuie amintite manuscrisele, adevarate minuni de frumusete, create de caligrafi si miniaturisti. Anastasie Crimca a fost cel mai talentat miniaturist al „scolii moldovenesti” de la Putna. El a caligrafiat si ornamentat manuscrisele sale in scriptorium-ul infiintat la Dragomirna. Acestea erau legate in scoarta de lemn de tei, imbracate in piele, cu garvuri imprimate cu fierul cald. Altele erau „ferecate” in metale scumpe (argint, aur), in filigrane dantelate si impodobite cu pietre colorate, foarte adesea dintre cele pretioase (smarald).

Desi biblioteca manastirii a fost pradata de multe ori, totusi au ramas din opera lui Crimca 12 manuscrise, dintre care 9 cu miniaturi. Cel mai vechi si mai insemnat este Tetraevangheliarul, scris pe pergament in 1609, iar ultimul, scris si pictat cu arta, din anul 1616, este o Psaltire.
In acelasi muzeu de la Dragomirna se pastreaza si ferecaturile argintate ale lui Grigore Moisiu, primul mester moldovean care si-a imprimat numele pe operele realizate.

Dainuind de mai bine de patru veacuri, manastirea Dragomirna reprezinta inca o pagina din trecutul zbuciumat al tarii noastre.