Motii cei batrani povestesc ca acolo sus, pe gluga cea inalta a muntelui Gaina, cuibarea o gaina cu pene de aur si care facea zilnic trei oua tot de aur. Aceste oua le daruia fetelor de maritat si de fiecare data cand era sorocita nunta, tinerele urcau in varful muntelui sa primeasca cate un ou pretios. Exista insa un impediment: ele trebuiau sa mearga numai pe innoptate, caci le urmareau hotii sa le fure ouale.
Dar, intr-o buna zi, ce credeti ca s-a intamplat? Niste feciori din Vidra, pusi pe capatuiala, le-au urmarit pe aceste fete pana pe culme, le-au lasat sa primeasca pretioasele oua in poala, apoi au inceput sa le goneasca de zor. Bietele copile, speriate c-ar putea fi prinse, nu au mai tinut seama de oua si le-au scapat din poala. Tandari s-au facut, cuprinzand toata Valea Ariesului, care, cum se stie, ascunde multa bogatie in subsolul sau. Suparata pe oameni, gainusa si-a luat zborul la Rosia Montana unde s-a ascuns pentru vecie intre niste stanci.
In fiecare an, de Sfantul Ilie (20 iulie), pe platoul din varful muntelui, se desfasoara Targul de fete de la Gaina. La serbare urca fete si feciori din comune vecine, din Avram Iancu, din Vidra, de la Halmaj, Halmagel, de la Luncsoara si de la Bulzesti. Acestia stand cu vitele, cu oile pe munte, se cunosteau, se placeau si cand sosea vremea sa coboare cu animalele la ses, organizau o petrecere. Atunci, parintii tinerilor iubareti urcau cu palinca, gaini fripte si placinte si acolo se făcea intelesu’. Adica se facea targuiala fetelor de maritat, ca de aici provine si denumirea de Targ de fete. De pilda, daca tanara era frumoasa parinţii ei tineau la pret, iar daca era mai hida, apoi era mai lesne, mai ieftina.
Targul de fete dateaza, spun batranii, de vreo 300-400 de ani. De ce a fost nevoie de aceasta intalnire anuala de pe Gaina? Ei bine, in alte rastimpuri ale anului este mai greu sa se intalneasca la un loc toti oamenii muntilor din jur, pentru ca ei traiesc foarte raspanditi pe munte, la mari distante, ori sunt plecati prin tara pentru a-si vinde produsele si a achizitiona ceea ce dansii nu pot produce.
Astazi, semnificatia de targ s-a atenuat, sporind atributele sarbatorii la incheierea unui ciclu al muncii agricole si pastoresti. Targul de pe muntele Gaina nu-i decat un prilej de veselie si targuit cele necesare gospodariei, mai ales unelte de fier si lemn: greble, furci, ciubare si donite, toporisti si coase. Caci - zic versurile - „cat îi tara cea moteasca/nu-i barbat sa nu ciopleasca/doniti, cercuri si ciubara;/ calator pe drum de tara,/calator pe drumuri grele,/se ducea motul cu ele...”.
Nu trebuie scapat din vedere si faptul ca in vechime, la Poiana Calineasa (comuna Garda de Sus, judetul Alba), avea loc in fiecare an, de regula pe 13 iulie, un mare targ ce preceda cu o saptamana Targul de fete. Denumit si „targul rafuielilor” dintre flacai, aici se incingeau strasnice batai, care transau vechi rivalitati si pregateau ceremonialul alegerii mireselor de pe muntele Gaina, ce se desfasura netulburat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu