PRIMELE ASOCIATII SI CLUBURI SI SUFLETISTII LOR

“Dintre toate formele de turism, doar drumetia are cu adevarat farmec si acest farmec trebuie sa-l cunoasca fiecare…Doar drumetia poate dezvalui adevaratele frumuseti ale naturii, iar farmecul ei nu se va pierde niciodata…” (Emilian Iliescu)

Primele incercari de a organiza activitatea turistica in tara noastra dateaza inca din secolul XIX. Din initiativa privata au aparut o serie de asociatii, organizatii sau societati, cluburi etc. care desfasurau o activitate turistica pe arealele geografice posibil de abordat, cautand sa atraga in miscarea turistica si paturile sociale cu posibilitati de a sponsoriza amenajarea unor obiective de baza materiala turistica.

Asociatiile si organizatiile de turism din Romania si-au desfasurat activitatea inainte de primul razboi mondial si in perioada celor doua razboaie. Preocuparea acestor asociatii s-a indreptat spre construirea de cabane si case de adapost in munti, spre amenajari de drumuri, poteci, marcaje, precum si spre organizarea de cursuri de schi, publicarea de monografii turistice, de almanahuri, ghiduri, harti etc.

Printre primele societati carea au urmarit dezvoltarea turismului în zonele montane mentionam: Societatea Romana de Geografie (1875), care se remarca prin numeroase excursii geografice sau de placere si Societatea Carpatina Sinaia (1893), avandu-i ca intemeietori pe Tache Ionescu si pe scriitoarea Bucura Dumbrava. In programul acestei societati se inscriu deschiderea si amenajarea Pesterii Ialomitei, amenajarea de poteci in Muntii Bucegi, construirea primelor cabane pe Caraiman si Omu, organizarea de excursii colective.

Societatea Turistilor Romani (1903-1916) a avut ca membri personalitati ale vietii culturale si politice din acea vreme: Gheorghe Munteanu-Murgoci, Ludovic Mrazec, Simion Mehedinti, Alexandru Tzigara-Samurcas, Grigore Antipa, Alexandru Vlahuta, P. P. Carp, I. I. C. Bratianu, dr. I. Cantacuzino, Tache Ionescu, Ion Pillat, P. Stirbei, Spiru Haret, Alexandru Davilla etc. Urmand exemplul S.K.V. (Societatea Carpatina Transilvaneana) membrii din comitetul de conducere al S.T.R. au infiintat sectiuni in localitatile de pe intregul teritoriu al tarii - Iasi, Turnu Severin, Ploiesti, Tg. Jiu, Bacau, Campulung Muscel. Cele mai importante realizari: constructia casei „Grindu” din Piatra Craiului, a unei cabane pe muntele Negoiu si publicarea unui anuar. Aceasta societate a constituit prima pepiniera de turisti iubitori ai muntelui: Nicolae Bogdan, dr. Alceu Urechia, Bucura Dumbrava, Mihai Haret, Emanoil Bucuta si altii, care au devenit apoi ctitorii viitoarei asociaţii dupa razboi - Hanul Drumetilor, cu scopul de a organiza si dezvolta „turismul pe jos” sau „drumetia” - singura in masura sa fie accesibila tuturor paturilor sociale. Societate pe actiuni infiintata in 1921, Hanul Drumetilor a ridicat in 1923 Cabana Pestera la poalele muntelui Cocora, in imediata apropiere a Cheilor si Pesterii Ialomitei.

In Transilvania, printre organizatiile turistice private, o activitate remarcabila a desfasurat Asociatia Carpatina Transilvania, fondată in 1880, cu sediul la Sibiu (Siebenburgische Karpathen Verein - S.K.V.). Aceasta isi propunea ca obiectiv cultivarea spiritului turistic, facand cunoscute si accesibile populatiei orasenesti frumusetile naturale ale Carpatilor. Activitatea asociatiei s-a orientat spre munţii Fagarasului, Cibinului, Sebesului, largindu-se treptat si spre Piatra Craiului, Bucegi, Parang, Caliman si Rodna.

In anul 1920, asociatia numara 4.456 de membri cotizanti, care au contribuit la dezvoltarea turismului montan prin organizarea de excursii, scoli de calauze, posturi de prim-ajutor, amenajarea cailor de acces si marcarea potecilor, totalizand circa 700 km. S.K.V. a construit case de adapost in zonele montane. Pe linie de propaganda turistica, asociatia a editat brosuri, harti, carti postale ilustrate si un anuar - „Jahrbuch für Siebenburgische Karpathen Verein”, in care s-au publicat descrieri de excursii, fotografii inedite, dari de seama ale asociatiei.

Inca inainte de desfiintarea S.K.V., in 1873 se forma la Brasov Asociatia Alpina a Transilvaniei („Siebenburgische Alpen Verein in Kronstadt”), avand ca scop cercetarea Carpatilor, ameliorarea cailor de comunicatie si de acces, organizarea de excursii in zonele montane. Aceasta grupare turistica a fuzionat ulterior cu S.K.V.

In anul 1926 a luat fiinta societatea Turing-Clubul Romaniei (T.C.R.) preluand patrimoniul Hanului Drumetilor si adoptand, inca de la constituire, sloganul: „Prin turism la cunoasterea si iubirea Romaniei”. T.C.R. a cunoscut o dezvoltare intensa, mai ales dupa anul 1925 cand prin inglobarea treptata si a altor asociatii de turism din Muntenia si prin aderarea de numerosi membri, Turing-Clubul Romaniei a devenit cea mai puternica asociatie de turism din tara. Activitatea ei s-a extins si in Transilvania, unde activa cunoscuta asociatie de turism Fratia Munteana, intemeiata la Cluj, in 1921, de renumitul speolog Emil Racovita, cu scopul de a cultiva dragostea pentru natura salbatica a muntilor si de a organiza excursii in masivele muntoase.

Asociatia Fratia Munteana a fost inglobata in anul 1935 in Turing-Clubul Romaniei, in cadrul caruia au luat fiinta o serie de sectiuni: Muntii Apuseni, Retezatul (1933) cu sediul la Deva, Maramures (1934) cu sediul la Sighet, Arad (1936) cu sediul la Arad, Satu Mare (1936), Muntii Fagaras (1938) cu sediul la Sibiu, Sectiunea Alpina a Bucegilor (1938) cu sediul la Sinaia.

In preocuparile T.C.R. intrau organizarea de excursii colective, cursuri si competitii de schi, conferinte de propaganda turistica, serbari, amenajari de drumuri si poteci turistice - dintre care doua treimi in Muntii Transilvaniei - constructia de case de adapost cu precadere in zonele muntoase izolate (Bucegi - 2; Garbova - 1; Cristianu Mare - 1; Retezat si Valcan - 4; Muntii Apuseni - 5; Ţara Oaşului - 1; Maramureş - 1; Rarău - 1).

In aceasta perioada, la Iasi, a activat o sectie de turism a Societatii de Gimnastica, Sport si Muzica (S.G.S.M.), care a amenajat o casa de adapost pe Ceahlău (Cabana Dochia). In Moldova, S.K.V. a colaborat cu o sectie organizata de C. Matasa, intitulata Cercul Turistic de la Piatra Neamt.

Traditia turismului montan in Romania a fost continuata si sustinuta si de catre alte grupari turistice:

#Asociatia “Prietenii Naturii”, infiintata in 1919, a avut 15 filiale pe tot cuprinsul tarii. Desi asociatia a desfasurat o activitate prodigioasa pentru promovarea turismului in randul populatiei, s-a dizolvat in 1924; activitatea ei, impreuna cu a filialelor sale a fost preluată de Asociaţia sportiva „Staruinta”;
#Asociatia Drumetilor din Muntii Ialomitei si Romaniei (A.D.M.I.R.), fondata in 1929, si-a desfasurat activitatea in Muntii Bucegi, Piatra Craiului, Fagarasului, Iezer-Papusa, avand patru sectii cu sediile in Ploiesti, Pitesti, Campulung-Muscel si Fagaras. A.D.M.I.R. a construit cinci case de adapost in Muntii Bucegi, Piatra Craiului, Iezer-Papusa si pe versantul sudic al Fagarasului; totodata a fost una din continuatoarele initiativei S.K.V. pentru marcajul potecilor si drumurilor de acces de pe masivul Piatra Craiului;
#Asociatia Turistica “Romania Pitoreasca” (A.T.R.P.), constituita in 1930, a realizat marcajele pe numeroasele poteci in Muntii Ciucas si Penteleu, a construit o casa de adapost pe Muntele Ciucas si a editat un Buletin Turistic;
#Clubul Carpatin Roman (C.C.R.) a activat in masivele Bucegi şi Piatra Mare si a construit o casa de adapost in Bucegi (Jepii);
#Asociatia “Muntii nostri”, cu sediul in Poiana Sibiului, si-a desfasurat activitatea in Muntii Lotrului si Sebesului, construind trei case de adapost in aceste masive;
#Clubul Alpin Roman (C.A.R.), constituit in martie 1934, s-a ocupat cu precadere de ascensiunile grele in munti, a realizat marcajele pe o serie de poteci pe versantul sudic al Bucegilor, a ridicat Refugiul Costila intre 12 iunie-15 august 1938 si Caminul Alpin din Busteni, inaugurat in 6 august 1939; de asemenea, a editat revista „Buletinul Alpin” (1934-1939);
#Clubul Turistic Banatean, fondat la 16 martie 1935, cu sediul in Caransebes, asociatie romana turistica, sportiva si educativa care avea se editeze o revista de turism si sa construiasca “Monumentul turismului” la Ruschita, in 1936;
#Asociatia “Hai la drum!” (1939-1947), cu sediul in Capitala, si-a propus sa propage ideea turismului activ in toate mediile sociale si a editat Buletinul “Hai la drum!”.